Despre carte: an / „... Poeziile lui M. Voloshin sunt nu atât o recunoaștere a sufletului, cât o creație de artă; Aceasta este literatură, dar literatură bună. M. Voloshin nu are deloc spontaneitatea lui Verlaine sau Balmont; El nu își compune apoi strofele pentru a exprima cutare sau acel sentiment pe care l-a trăit, dar experiențele sale îi oferă materialul pentru a transforma cutare sau cutare experiență a artistului în poezie. Nu compune poezii, ca ceilalți poeți, doar pentru a spune că într-un anume moment era trist sau fericit, că atunci a văzut în fața lui un apus sau un răsărit, o mare sau o câmpie înzăpezită. M. Voloshin nu uită niciodată de cititor și scrie doar atunci când are ceva nou de spus sau de arătat cititorului, ceva ce nu a fost încă spus sau încercat în poezia rusă. ..." (V. Bryusov)